Informatii utile

Diapedis Medical
Str. Traian 234, etaj 2
Sector 2, Bucuresti

Telefoane

021 252 50 68 informatii si programari 
0722 331 284 programari consultatii
0787 297 663

Mijloace de transport

Autobuz: 69,85,135 (Statia Foisorul de Foc), 79,86,133,135 (Statia Calea Mosilor, Statia Foisorul de Foc), 66,N108, N113 (Statia Mihai Eminescu)
Tramvai: 21 (statia Mihai Eminescu), 14 (statia Foisorul de Foc)
Metrou: Statia Obor

Emisiunea TVR 2 Sanatate cu de toate din data de 6 octombrie 2019

Piciorul Charcot este o afecţiune nu foarte rară, dar extrem de puţin cunoscută atât de specialiştii care se ocupă de piciorul diabetic, cât şi de persoanele cu diabet.

Am primit de multe ori aceasta intrebare pentru ca tendinta generala a pacientilor dar si a specialistilor este sa prelungeasca administrarea tratamentului antibiotic pina la
vindecarea totala a leziunii (ulceratiei). De multe ori insa ulceratiile la pacientul diabetic, in special cele neuropate sunt leziuni cronice care evolueaza luni de zile. De aceea,
recomandarea generala este sa tratam o infectie pina la remiterea semnelor inflamatorii locale si generale. De obicei acest lucru inseamna cca o saptamina pentru infectiile usoare si moderate si pina la 10 -14 zile in cazul infectiilor severe. O discutie aparte se poarta in cazul infectiilor osteoarticulare usoare si medii, cu implicare limitata a partilor moi, la care se tenteaza prezervarea segmentului respectiv (falanga/ metatarsian). In aceste situatii, se poate incerca un tratament antbiotic de lunga durata cu un chimioterapic, de tipul chinolonelor, Clindamicinei care au penetrare osoasa buna. In aceste situatii tratamentul antibiotic poate continua 6 saptamini si uneori chiar mai mult.

Este foarte important examenul local minutios care deceleaza unul sau mai multe semne inflamatorii (roseata, edem, durere, etc), colectie purulenta asociate cu semne
clinice generale (febra, frison, stare generala alterata, tahicardie, etc). Examenele de laborator vor decela prezenta unui sindrom inflamator dar si eventuala decompensare a
bolii metabolice, situatie care reprezinta o urgenta medicala si necesita spitalizare imediata.

Hiperglicemia “per se” reprezinta un factor de risc atat pentru aparitia infectiei cat si pentru agravarea acesteia la pacientul diabetic. De altfel, ne aflam intr-un cerc vicios
deoarece hiperglicemia cronica predispune la alterarea apararii organismului (prin fenomenul de glicozilare a proteinelor anticorp) iar infectia la randul ei determina un
dezechilibru glicemic putand reprezenta chiar unul din factorii determinanti ai decompensarii bolii cu aparitia acidocetozei in diverse grade de gravitate. de cele mai
multe ori suntem chemati sa spargem acest cerc vicios si discutia se poarta in jurul celui care, chirurg sau diabetolog, are mijloacele cele mai eficienta. in aceasta situatie, doar
tratamentul infectiei, simplul drenaj al unei colectii sau in cazurile grave, chiar amputatia, poate determina reducerea valorilor glicemiei si restabilirea echilibrului metabolic.

Este foarte important examenul local minutios care deceleaza unul sau mai multe semne inflamatorii (roseata, edem, durere, etc), colectie purulenta asociate cu semne
clinice generale (febra, frison, stare generala alterata, tahicardie, etc). Examenele de laborator vor decela prezenta unui sindrom inflamator dar si eventuala decompensare a
bolii metabolice, situatie care reprezinta o urgenta medicala si necesita spitalizare imediata. Sigur ca nu trebuie sa uitam de examenul clinic complet al pacientului, care
alaturi de o anamneza amanuntita (ulceratii in antecedente, prezenta amputatiilor, a plagilor dehiscente, etc) ne poate ajuta in managementul ulterior al acestei complicatii
indeajuns de frecvente in randul pacientilor diabetici cu control metabolic precar. Examenul radiologic simplu al piciorului, ne ajuta sa stabilim daca scheletul osos este
afectat, daca exista bule de gaz in tesutul subcutanat- marca a unei infectii cu germeni anaerobi sau daca exista un corp strain, cauza a infectiei.

SUS